ȘTIINȚĂ

Atunci când a fost descoperită în depozitul de fosile preistorice din Crato, Brazilia, bizara insectă de acum 120 de milioane nu a putut fi încadrată în niciun ordin animal cunoscut. Astfel, cercetătorii au fost nevoiți să creeze unul nou, numit Coxoplectoptera, în care neobișnuita creatură să poată fi catalogată.

Grădinarii știu că unele ramuri ale copacilor trebuie tăiate pentru ca altele să poată crește mai puternice și același lucru survine și în procesul dezvoltării creierului: celulele microgliei elimină conexiunile dintre neuroni, definind comunicațiile cerebrale.

Potrivit grupării activiste „Traditional Values Coalition” (TVC), National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite alocă milioane de dolari provenite de la contribuabili pentru a susține cercetători implicați în studii „discutabile”.

După ce, în anul 2010, specialistul în genetica evoluționară, Svante Paabo, și colegii săi de la Institutul de Antropologie Evoluționară Max Planck din Leipzig, demonstrau că 1 până la 4% din ADN-ul uman are origini neanderthaliene, confirmând ipoteza conform căreia Homo Sapiens și neanderthalienii au dat naștere unor urmași hibrizi, a venit rândul cercetătorilor canadieni de la Universitatea din Montreal să afirme același lucru.

Poate că mai mulți dintre noi s-au gândit dinainte la o asemenea inovație dar - și nu vine ca un șoc - japonezii sunt cei care au dat viață conceptului. Este vorba despre tuburi de spray pline cu spumă rece ca gheața, care țin loc de aer condiționat și răcesc trupul, menajând, implicit, planeta.

Datele adunate de telescopul spațial Integral (International Gamma-Ray Astrophysics al Laboratory) al ESA arată că așa-numita „granulozitate” a structurii spațiului, prevăzută de teoriile gravitației cuantice, trebuie să fie mult mai „fină” decât se credea.

Prin Proiectul Biodiversității Ombilicale, derulat în cadrul Universității de Stat din North Carolina, în Raleigh, oamenii de știință care au analizat 95 de mostre de țesut ADN recoltate din regiunile ombilicale ale mai multor donatori voluntari au descoperit 1.400 de legături bacteriene diferite, dintre care 662 de tipuri de microbi aparent necatalogate încă.

Pot câteva mici creaturi gelatinoase să provoace închiderea a două reactoare nucleare? Pe cât se pare, da. S-a întâmplat în Scoția.

Bartosz Grzybowski, chimist și fizician al Universității Northwestern, din Chicago, SUA și echipa sa de experți susțin că au făcut o descoperire ce contrazice convingerile de ani buni ale oamenilor de știință referitor la cauzele generării de electricitate statică. Nu ar fi vorba, spun ei, despre o încărcare electrică la suprafața obiectelor în urma frecării, ci chiar de un transfer de mici cantități de materie.

În laboratoarele de la Duke University, Statele Unite, cercetătorii experimentează un nou material capabil să cofere obiectelor invizibilitate. Numai că, de această dată nu se pune problema de a ascunde obiecte vederii, ci auzului, prin devierea traseului undelor sonore.