Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Scurt ghid de utilizare a minții

creier-minte-inteligenta---stiinta-tehnica-1
Vârsta (omului) - sau, ca să extrapolăm, orice aspect din viața noastră - este o chestiune de mentalitate: dacă nu ne deranjează, atunci nu ne...

Pokemon Go și demonii digitali: simplu joc sau experiment social?

pokemon-go-stiinta-tehnica-1
Carl Sagan (1934 – 1996) este, poate, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință cu care mulți dintre noi am fost contemporani. A...

Cu un pas mai aproape de citirea gândurilor

Potrivit unui studiu publicat în PLoS Biology, cercetătorii Universității Berkley, din California, au realizat o metodă de reconstrucţie a cuvintelor, pe baza undelor cerebrale emise de creierele unor subiecţi care se gândeau la respectivele cuvinte.

Semne rele (1)

Plagiatul din tezele de doctorat a devenit un subiect la modă. Din păcate nimeni nu reacționează la pseudoștiința cuprinsă într-unele dintre ele. Pseudoștiința este...

Cercetătorii au inversat procesul pierderii memoriei în neuronii animalelor

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Savanţii australieni tratează maladia Alzheimer cu ultrasunete

Mai exact, cercetătorii Institutului Creierului din Queensland, Australia, au descoperit un tratament inovator împotriva maladiei Alzheimer şi a demenţei, bazat pe tehnologia ultrasunetelor direcţionate, prin care s-a restabilit funcţionarea memoriei la şoareci.

Modelul virtual al creierului se apropie de a fi complet

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.

Maladia Alzheimer, cauzată de lupta creierului cu infecțiile?

Alzheimer
Un nou studiu, coordonat de cercetătorii de la Harvard Medical School, sugerează că maladia Alzheimer ar putea fi de fapt declanșată de încercarea creierului...

Celulele gliale, „moderatorii” sinapselor

Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.

Tehnicile de meditație tibetane îi permit creierului să controleze temperatura corpului

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.