Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Cum funcționează memoria spațială

Potrivit studiului realizat de o echipă internațională de neurocercetători, memoria spațială funcționează ca un GPS.

Conștiința – o stare de agregare a materiei?

constiinta-stiinta-tehnica-1
Solidă, lichidă, gazoasă, mentală. La un test de perspicacitate sau chiar de inteligență, această enumerare ar face parte dintr-un enunț în care s-ar cere...

Metoda „plătiți cât vă lasă inima” este o strategie câștigătoare

O echipă de cercetători americani a testat metoda „prețului la liberă alegere” în cadrul a trei experimente diferite într-un parc de distracții tematic, iar rezultatele s-au dovedit promițătoare, dar și neașteptate.

De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au...

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Amintirile (neplăcute), o chestiune a trecutului

amintiri-neplacute-stiinta-tehnica-1
„Mintea omenească este o slugă credincioasă, dar un stăpân groaznic” spune un citat care este atribuit mai multor personalități istorice sau contemporane. Nici nu...

Obezitatea prin alimentație excesivă este provocată de mecanismele cerebrale

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

Modelul virtual al creierului se apropie de a fi complet

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.

Celulele gliale, „moderatorii” sinapselor

Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.

Psihologie: despre fiara din noi

psihologie-stiinta-tehnica-1
În general credem (cred și eu asta) că civilizația a îndepărtat animalul din noi. Istoria recentă ne contrazice. În anumite condiții, oameni obișnuiți au...

Deşi inima este simbolul iubirii, aceasta provine de la creier

Iubirea are efecte dintre cele mai ciudate asupra corpului nostru: fluturaşi în stomac, puls accelerat, treceri de la agonie la extaz şi invers. Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, toate aceste senzaţii vin din creier, iubirea romantică nefiind altceva decât un răspuns primitiv al acestuia.