Fiecare proiect are în spatele său câte o poveste. Poveștile sunt uneori diferite, deoarece ele exprimă emoțiile fiecărui povestitor în parte. Puțină lume cunoaște însă această poveste în întregime. Rândurile următoare sunt dedicate ideii ce poartă acum numele de Laser Valley – Land of Lights. Este ideea unui efort vizionar și a unor acțiuni susținute de a transforma știința și tehnologia în motorul principal al dezvoltării la sud de București și la nord de Dunăre.

Fiecare poveste are nevoie de câțiva vectori puternici de dezvoltare, care să o transforme într-un proiect real. Ei trebuie găsiți, stimulași și susținuți, astfel încât proiectul să producă rezultatele așteptate, pentru a se reflecta cât mai curând în bunăstare. Proiectul Laser Valley va lăsa, așadar, în urmă un teritoriu transformat profund: un loc pentru a trăi, pentru a învăța și pentru a prețui timpul liber petrecut în natură. Pe scurt, este vorba de un mod complet nou de a privi știința și implicațiile ei în viața de zi cu zi.

Povestea

La început a fost ideea de a construi cel mai puternic laser din lume. În anul 2008, ea s-a transformat în proiectul european Extreme Light infrastructure (ELI). La acea vreme, însă, știința și tehnologia încă nu găsiseră soluții fezabile pentru această provocare. Un an mai târziu, în 2009, a apărut ideea de a construi ELI ca o infrastructură de cercetare distribuită, paneuropeană, cu trei piloni: unul în Cehia (ELI Beamlines), unul în Ungaria (ELI Attosecond Light Pulse Source/ELI-ALPS) și unul în România (ELI Nuclear Physics/ELI-NP).

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-7Amplasat în Măgurele, ELI-NP este cel mai însemnat proiect științific găzduit vreodată de România, un fenomen unic în peisajul științific românesc. El valorifică o istorie științifică și tehnologică recentă a României, istorie ce spune că avem capacitatea de a crea și forța de a inova. Martor pentru această capacitate stă emisiunea filatelică Land of Lights 2016, care poate fi consultată pe pagina web dedicată proiectului: www.landoflights.ro.

Prin unicitatea și prin potențialul său, ELI-NP a inspirat construcția unei viziuni de dezvoltare teritorială inteligentă, care avea să primească în 2015 numele de Laser Valley – Land of Lights. Până atunci, însă, au mai existat câteva momente semnificative.

Un prim moment important pentru impactul proiectului ELI-NP a fost în anul 2011, când firma de consultanță KPMG a finalizat studiul intitulat „Cercetarea și inovarea, motoare de creștere a României”. Pentru prima dată au fost anunțate câteva proiecte de referință, menite să devină componentele unei concentrări high-tech: un parc tehnologic, un institut național de studii avansate și o concentrare de laboratoare ale universităților Politehnica din București, Universitatea din București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-4A urmat imediat comunicarea Consiliului Investitorilor Străini (Foreign investors Council/FIC), care a plasat ELl-NP între cele mai importante cinci investiții din România. Pentru FIC, potențialul proiectului era remarcabil: 12.700 de noi locuri de muncă și o contribuție la creșterea produsului intern brut (PIB), pe termen mediu, de aproximativ 0,6%.

În anul 2012, „Studiul de impact socio-economic” al proiectului ELl-NP concluziona ferm: cercetarea desfășurată în cadrul proiectului va stimula productivitatea zonei, în special prin inovațiile de produs și de servicii. De asemenea, experimentele proiectate și desfășurate în cadrul proiectului vor contribui la formarea cercetării doctorale în domenii de nișă, asigurând astfel vizibilitatea internațională a fenomenului Măgurele.

Suita studiilor se continua, patru ani mai trziu, în 2016, cu un studiu de impact socio-economic, realizat de firma de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC), care propune un set de acțiuni pentru dezvoltarea Laser Valley, precum și un mecanism de coordonare a întregului proiect de dezvoltare teritorială inteligentă, asupra căruia vom reveni mai târziu.

Nașterea conceptului Laser Valley – Land of Lights

Studiile făcute aveau nevoie de o transpunere teritorială. În anul 2015, UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și lnovării) a organizat două ateliere de lucru, gândite ca exerciții participative pentru modelarea viziunii dedicate unei dezvoltări teritoriale inteligente. În cadrul acestor ateliere s-a născut conceptul Laser Valley – Land of Lights.

La scurt timp după nașterea conceptului, el a devenit subiectul unui concurs internațional de idei, organizat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în parteneriat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și cu Universitatea Tehnică de Construcții București. Tema concursului a fost ilustrarea viziunii Laser Valley – Land of Lights: „Un ecosistem de cercetare dinamic și deschis spre lume, care se dezvoltă într-un mediu construit de calitate, eficient și interesant. Un loc pentru a trăi, a te distra, a te educa, un centru pentru știință, pentru cercetare, un nucleu al inovației, al afacerilor și al mobilității”.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-3

Era primul concurs urbanistic de idei din România, după o perioadă destul de lungă în care ele lipsiseră cu desăvârșire. Concursul s-a adresat echipelor interdisciplinare formate din studenți, tineri absolvenți și tineri cercetători, atât din țară, cât și din străinătate. Teritoriul pe care concurenții puteau face propunerile era cuprins între București – la nord, respectiv valea Argeșului cu lacul Mihăilești – la sud, el fiind încadrat de drumurile naționale DN 5 și DN 6.

Fiecare echipă era obligată, prin temă, să se relaționeze creativ la cei trei piloni de fundamentare a viziunii:

  • cercetarea și tehnologia vor trebui să devină stimulii majori pentru dezvoltarea locală și pentru cea regională;
  • mediul de cercetare își va manifesta influența în dezvoltarea locală, prin rezolvarea tensiunii între cadrul construit vechi și cel nou;
  • conceptul de dezvoltare teritorială inteligentă va fi orientat în mod explicit spre mediul natural bogat existent, capitalizând în același timp relația privilegiată a orașului Măgurele cu Bucureștiul.

Astfel, fiecare echipă trebuia să răspundă următoarelor cinci cerințe, gândite ca fundamente ale unui viitor program de regenerare urbană:

  1. Să proiecteze o formă urbană compactă, eficientă și rezilientă, care să limiteze dispersia urbană actuală;
  2. Să propună un sistem integrat de transport, pentru întreaga zonă, care să favorizeze în mod explicit transportul în comun și mobilitatea prietenoasă cu mediul;
  3. Să amplaseze și să modeleze cu atenție dotările și spațiile propuse, astfel încât să stimuleze o interacțiune dinamică între cercetare, educație și antreprenoriat;
  4. Să proiecteze un sistem de parcuri urbane și regionale, care să lege orașul Măgurele de văile celor trei râuri care străbat zona: Sabarul, Ciorogârla și Argeșul. De asemenea, spațiile verzi propuse vor trebui să se integreze complet în rețeaua de spații publice propuse;
  5. Să capitalizeze legătura Bucureștiului cu Dunărea, prin intermediul Portului de la 1 Decembrie și prin intermediul Canalului București-Dunăre.

Din toate propunerile primite, un juriu internațional a selectat cinci proiecte, care s-au remarcat prin utilizarea tehnologiilor verzi în construcția soluțiilor urbanistice. Ele pot fi consultate pe pagina web dedicată concursului: www.laservalleycompetition.ro/projects/.

Ulterior, soluțiile câștigătoare s-au transformat în materialul brut de lucru pentru o suită de grupuri tematice, dedicate găsirii căilor de implementare a viziunii. Grupurile tematice s-au întâlnit regulat în toamna anului 2016, rezultatele întâlnirilor fiind prezentate în broșura intitulată „Laser Valley Land of Lights: De la viziune la acțiune”.

Privind înapoi, devine limpede faptul că povestea din spatele Laser Valley a început să se sedimenteze treptat într-o bază solidă de lucru, pe care proiectul să se poată dezvolta. Ea se regăsește în întregime pe pagina web dedicată proiectului: www.landoflights.ro.

Teritoriul

Pentru un proiect de o asemenea anvergură, înțelegerea teritoriului care îl susține este indispensabilă. Greu de sesizat la prima vedere, logica sa de funcționare devine însă evidentă la o privire mai atentă. Teritoriul trebuie lucrat așadar pe mai multe scări, pornind de la o scară mică, locală, trecând printr-una intermediară, metropolitană, și ajungând, în final, la una mare, regională. Doar în acest fel, proiectul Laser Valley – Land of Lights își dezvăluie adevărata sa vocație.

PRIMA PERSPECTIVĂ: ORAȘUL

Prima scară de la care trebuie privit proiectul este cea locală. Ea este dominată în exclusivitate de orașul Măgurele. Aici, în orașul fizicii și al ingineriei nucleare, găsim cea mai mare concentrare a cercetării românești în fizică, știința materialelor și fizica pământului, cercetarea în domeniile științelor vieții fiind și ea prezentă.

În esență, aici este locul unde progresele științifice românești sunt cele mai efervescente. Fără a rămâne în turnul de fildeș al științei, platforma pe care se află institutele de cercetare rămâne, totuși, oarecum izolată de restul orașului. Puțină lume, din afara comunității științifice, cunoaște îndeaproape cercetarea de aici, ea influențând încă prea puțin comunitatea locală.

Aceeași senzație este dată și de imaginea orasului. Centrul civic al orașului, cu turnul Institutului de Fizică Atomică (IFA), cu amfiteatrul Facultății de Fizică, cu cantina si cu căminele Universității din Bucuresști, se află într-un contrast puternic cu restul orașului. Părăsind centrul civic, atmosfera orașului se schimbă fundamental, transformându-se într-un spațiu cu trăsături rurale pregnante, foarte interesante pentru urbaniștii care au vizitat zona.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-5

Din aceste motive, la nivelul orașului, Laser Valley propune un program de regenerare urbană, care să influențeze și să transforme întreaga comunitate. În esență, regenerarea urbană este modalitatea prin care orașul fizicii se face simțit înjurul său, atât de locuitori, cât și de vizitatori. Un asemenea program nu însemnă, nici mai mult, nici mai puțin, decât transformarea centrului orasului și a periferiilor sale într-un loc plăcut pentru trăit și interesant pentru lucrat, încadrat de o aglomerare de funcțiuni diverse.

lnternaționalizarea științei și oportunitățile de afaceri vor determina educația să dobândească un caracter internațional pregnant. Rezultatul va fi un mediu cosmopolit, în care diversitatea și sofisticarea serviciilor vor stimula dezvoltarea. Ce presupune, în esență, un program de regenerare urbană?

În linii mari, el constă într-o suită de proiecte care se sprijină pe trei principii fundamentale. În primul rând, el trebuie să lege spațiile publice într-o rețea coerentă, care să fie interesantă, sigură pentru toate vârstele și usor de parcurs. Odată remodelate, aceste spații publice vor atrage în jurul lor o suită bogată de activitați, dedicate petrecerii timpului liber și socializării.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-6

În al doilea rând, el trebuie să asigure o calitate ridicată a locuirii, atât a locuințelor propriu-zise, cât și a activităților înrudite care le influențează calitatea: locurile de joacă, grădinițele și școlile, magazinele specializate, precum și spațiile pentru spectacole. O calitate crescută a locuirii înseamnă o bogăție de tipuri de locuințe, de la casele unifamiliale, la apartamentele interesante pentru tineri și accesibile pentru diferitele comunități, până la campusurile studențești. Toate aceste tipuri variate de locuințe trebuie să fie cât mai aproape de spațiile publice amintite mai sus, locatarii lor bucurându-se astfel cât mai mult de timpul petrecut împreună în comunitate.

lar, în al treilea rând, un program complex de regenerare urbană trebuie să se aplece asupra rețelelor tehnice și edilitare pentru alimentarea cu apă, pentru alimentarea cu gaze și cu energie electrică, precum și cele de canalizare și de valorificare a deșeurilor. Ele sunt infrastructurile critice care mențin orașul în funcțiune. Conceperea lor se face ținând cont de provocările sociale, economice, tehnologice și de mediu pe termen lung. În lipsa lor, niciun proiect de dezvoltare nu este posibil.

Aici sunt două condiții care trebuie îndeplinite: prima condiție este ca rețelele să fie eficiente, pentru a reduce cât mai mult costurile de întreținere și, implicit, costurile utilizatorilor finali. Cea de a doua condiție este însă și mai importantă, în special în contextul românesc și european actual: ele trebuie să aibă un impact cât mai mic asupra mediului. Privind îndeaproape modul lor de funcționare, această a doua condiție obligă proiectanții să remodeleze aceste rețele astfel încât, pe de-o parte, ele să beneficieze de un aport cât mai însemnat de energii regenerabile, iar, pe de alta, să reutilizeze cât mai mult materia primă, reintroducând-o constant în cicluri noi de producție.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-8

Rețelele care îndeplinesc ambele condiții simultan se vor transforma în infrastructuri inteligente. Cu toate că efectele imediate ale unei infrastructuri inteligente se resimt în primul rând de locuitorii orașului, eficiența lor crește odată cu scara la care sunt proiectate și realizate. Cu alte cuvinte, infrastructurile mai ample sunt mult mai eficiente decât cele reduse ca întindere. Observația este validă atât pentru rețelele de producție și de alimentare, cât și pentru cele de valorificare.

Așadar, o infrastructură cu adevărat inteligentă este una activă la scară metropolitană. Există în momentul de față foarte puține încercări în România de a proiecta și de a realiza infrastructuri inteligente care să deservească un întreg oraș. În acest context, Măgurele este locul propice pentru un proiect pilot de oraș inteligent, care să capitalizeze rețelele inteligente (Smart Grids), Internetul Tuturor Lucrurilor (Internet of Things) și dezvoltarea autonomă energetic (Zero-Energy Development).

A DOUA PERSPECTIVĂ: METROPOLA

Perspectiva metropolitană a proiectului Laser Valley poate fi cel mai simplu caracterizată în minute: centrul orașului Măgurele, împreună cu platformele sale de cercetare, se află la treizeci de minute de centrul Bucureștiului, la treizeci de minute de aeroportul internațional Henri Coandă și la treizeci de minute de Dunăre.

Pusă în acești termeni simpli, unicitatea proiectului devine imediat vizibilă: cea mai mare concentrare științifică românească se află în imediata vecinătate a capitalei, un alt loc privilegiat, care găzduiește cea mai mare aglomerare de talente din România. Vecinătatea Bucureștiului asigură proiectului vizibilitatea internațională de care are nevoie, prin legăturile acestuia cu Europa și cu restul lumii, fără a-i acoperi însă unicitatea strălucirii.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-9

Mai mult, perspectiva metropolitană subliniază două concepte fundamentale pentru proiect: accesibilitatea orașului dinspre București și interfața acestuia cu mediul natural care îl susține. În esență, problema accesibilității poate fi gândită în termenii unor legături facile și rapide cu Bucureștiul, orientate în mod explicit și sistematic spre transportul în comun. Ea își va găsi deja o primă rezolvare foarte curând, prin deschiderea transportului de persoane pe calea ferată de centură.

Din păcate, relația orașului cu mediul său natural este prea puțin înțeleasă și apreciată. Este suficient să amintim că imediata vecinătate a orașului Măgurele este străbătută de văile râurilor Sabar, Ciorogârla și Argeș. Puțin mai la sud se află Delta Neajlovului, zona umedă cu cea mai mare biodiversitate după Delta Dunării. Prin urmare, Laser Valley se dedică uneia dintre puținele zone din jurul Bucureștiului în care mediul natural nu a fost atât de puternic atins precum în alte locuri.

A TREIA PERSPECTIVĂ: „REGIUNEA”

Poate cea mai abstractă perspectivă a proiectului Laser Valley este cea regională, datorită trăsăturilor ei economice pronunțate. Perspectiva regională este însă cea care poate transforma conceptul Laser Valley într-un proiect fanion al României, atât pentru România Centenară, cât și pentru președinția Uniunii Europene din anul 2019.

Strict geografic, ea este delimitată de București și de coroana sa periurbană la nord, de portul Constanța la est și de parcursul Dunării la sud. Teritoriul astfel descris se întinde pe mai multe județe: pornind de la confluența Oltului cu Dunărea, el acoperă județele Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Călărași și Constanța, ajungând astfel până la țărmurile Mării Negre. Cu alte cuvinte, este vorba de aproape întreg sudul României.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-2

Acest teritoriu vast este străbătut de două linii majore de forță. Prima este axa Dunării, susținută începand din anul 2011 de Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) și punctată de câteva perechi de orașe dunărene care pot induce și susține o cooperare transfrontalieră sistematică între România și Bulgaria: Turnu Măgurele – Nicopole; Giurgiu – Ruse; Oltenița – Turtucaia și Călărași – Silistra. Mai mult, Dunărea este deocamdată singura cale navigabilă care asigură contactul si interacțiunea României cu vestul Europei si cu Asia.

Cea de a doua linie de forță este cuprinsă între Marea Neagră, ca loc de schimb internațional, și București, ca hinterland direct al portului Constanța, cel mai mare port comercial la Marea Neagră. Influența Constanței se resimte în profunzimea teritoriului, prin coridorul format din calea ferată de mare viteză ce leagă Bucureștiul de Constanța, din autostrada A2 și din Dunărea navigabilă împreună cu Canalul Dunăre – Marea Neagră.

Acest coridor intermodal devine axa de integrare economică internațională a României. Din păcate, lipsesc pentru moment două piese importante din această axă: Canalul București – Dunăre și legătura directă pe cale ferată între București și Giurgiu. Ambele sunt însă prinse în proiect, ele ancorând majoritatea intervențiilor teritoriale integrate din zonă. Cele două linii de forță, suprapuse peste poziția privilegiată a orașului Măgurele în imediata vecinătate a Bucureștiului și peste capitalul natural bogat care îl susține, au capacitatea de a transforma proiectul Laser Valley – Land of Lights într-un accelerator de dezvoltare și într-un motor al integrării economice internaționale a României.

Vectorii proiectului

Un proiect atât de ambițios ca Laser Valley se sprijină pe o suită de vectori de dezvoltare. Ce sunt însă acești vectori? Ei sunt de fapt comunitățile care își asumă proiectul, îl construiesc și îl ajută să se maturizeze, până la nivelul la care el câștigă suficientă aderență națională și internațională.

Frumusețea acestui proiect constă tocmai în faptul că aceste comunități pot veni dintr-o multitudine de direcții:

  • din comunitățile locale;
  • din administrația publică, atât din cea centrală, cât și din cea locală;
  • din mediul privat, indiferent dacă este vorba de companiile mari sau de firmele mici;
  • din organismele internaționale de finanțare, precum Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Banca Europeană pentru Dezvoltare și Reconstrucție (BERD) sau Banca Mondială (BM);
  • nu în ultimul rând, din mediul universitar.

Există puține proiecte în România care oferă șansa unei cooperări de o asemenea anvergură. O cooperare eficientă nu este însă un lucru simplu. Cu cât crește mai mult numărul persoanelor și cel al comunităților implicate, cu atât devin mai greu de găsit metode potrivite de lucru. Din acest motiv, proiectul Laser Valley are nevoie de un mecanism de coordonare deschisă, care să susțină evoluția sa de-a lungul timpului.

laser-valley-ifin-hh-magurele-stiinta-tehnica-10

Acest mecanism poartă denumirea de guvernanță deschisă. În esență, guvernanța presupune un set de strategii și de metode de coordonare, proiectat și dezvoltat pentru situații în care există o multitudine de actori autonomi, aflați în relații strânse de interdependență. În linii mari, guvernanța proiectului Laser Valley se bazează pe două tipuri de dialog: pe dialogul public-public și pe dialogul public-privat. Un asemenea dialog este absolut necesar pentru orice strategie de dezvoltare, cu atât mai mult pentru un proiect atât de complex ca acesta.

Pornind de la acest dialog, mecanismul guvernanței deschise lasă o libertate deplină tuturor comunităților pentru a-și schița și a-și coordona viziunile proprii de dezvoltare. Totuși, el le sprijină eforturile, asigurându-le legăturile cu parlamentul și cu centrul guvernului, susținand astfel propunerile legislative și deciziile financiare. Acest sprijin conferă inițiativelor locale sens și continuitate.

Avantajul major al guvernanței deschise este transparența sa. Ea conferă proiectului un caracter previzibil, deosebit de important atât pentru cetățeni, cât și pentru investitori. Din păcate, nu există, cel puțin până în momentul de fată, mecanisme similare funcționale în România. Într-un asemenea context, unicitatea proiectului Laser Valley este absolut remarcabilă, fiind pentru prima dată când știința inspiră o viziune de dezvoltare teritorială inteligentă, stimulată și susținută la nivel înalt.

Imaginarium

Privit în ansamblul său, proiectul Laser Valley – Land of Lights este un experiment curajos. El combină educașia cu știința, cu inovația și cu economia, pentru a transforma o viziune de dezvoltare îndrăzneață într-o serie de inițiative de impact, care vor contribui la competitivitatea zonei și la bunăstarea locuitorilor ei.

lar Science Village în Land of Lights va fi locul în care știința se va întâlni cu educația și cu experimentul, cu peste 500.000 de copii pe an care vor veni în cel mai mare pol de știință și experimente… un imaginarium extraordinar.

Comentați pe Facebook