Atunci când supraviețuirea oamenilor este în joc, aceștia pot conta pe serviciile medicale și de urgență pentru a-i ajuta să se pună pe picioare. Regnul animal, expus în fiecare zi la numeroase pericole, nu este la fel de norocos. Pentru a nu fi condamnate, animalele sălbatice trebuie să recurgă uneori la mijloace uimitoare… și uneori extreme. Un nou studiu, publicat în Current Biology, dezvăluie modul în care coloniile de furnici trebuie să recurgă la canibalism, mâncându-și larvele pentru a-și asigura supraviețuirea.
Această lucrare, care amintește de cazul furnicilor închise într-un buncăr, care au trebuit să devină canibale pentru a supraviețui sau de cele care își operează semenii răniți, arată încă o dată strategiile fascinante folosite de aceste insecte pentru a supraviețui și prospera. Furnicile și alte insecte sociale care trăiesc în colonii pot contracara răspândirea bolilor prin izolarea lucrătoarelor bolnave sau prin eliminarea membrilor infectați din mușuroi. Acestea sunt tehnici bine cunoscute pentru menținerea imunității sociale a întregului grup. Furnicile regine se confruntă cu o provocare majoră deoarece își încep singure coloniile. Așadar, cum se apără împotriva bolilor atunci când înființează un nou mușuroi? În aceste prime etape, colonia este extrem de vulnerabilă la boli, care reprezintă o amenințare serioasă la adresa succesului și supraviețuirii sale. Reginele nu pot scoate pur și simplu larvele bolnave din cuib. Ele sunt prinse înăuntru cu acești pui bolnavi și cu nimeni care să le ajute. Așadar, cum fac față situației? Pentru a găsi răspunsul, doi cercetători au colectat regine proaspăt împerecheate de furnici negre de grădină (Lasius niger) pentru a le studia în laborator. După ce furnicile au început să depună ouă și să înființeze colonii de larve, cercetătorii au îndepărtat larvele și au expus unele dintre ele la spori ai ciupercii Metarhizium, care este letală pentru furnicile sălbatice. După ce aceste larve au avut timp să dezvolte infecții care ar fi devenit fatale, echipa le-a returnat mamei lor într-un stadiu în care nu erau încă contagioase. „Am observat că reginele s-au pus imediat pe treabă imediat ce au găsit o larvă bolnavă în grămada lor. Au petrecut câteva ore asigurându-se că fiecare bucățică a fost mâncată”, explică Dr. Pull, cercetătorul principal și membru al Departamentului de Biologie din Oxford și coautor al studiului. Reginele au mâncat 92% din larvele bolnave, dar numai 6% din cele neinfectate, ceea ce arată că au fost perfect capabile să detecteze cu precizie infecția și să intervină.
Trebuie remarcat faptul că incapacitatea de a detecta infecția ar putea avea consecințe dezastruoase pentru aceste insecte. Atunci când echipa a expus coloniile la cadavre de larve infectate acoperite cu ciuperci producătoare de spori, toate cuiburile au murit. Mai mult, doar 20% dintre regine au supraviețuit, chiar și după pulverizarea cadavrelor cu un venin antimicrobian acid.
După ce au mâncat larvele, toate reginele au supraviețuit festinului, în ciuda riscului potențial de contagiune. Cum este posibil acest lucru? Oamenii de știință cred că reginele se protejează înghițind un venin antimicrobian pe care îl produc într-o glandă unică la capătul abdomenului. Aceasta le face intestinul ostil sporilor fungici. Cercetătorii adaugă că unele furnici regine au fost chiar observate masând această glandă în timpul sesiunilor de hrănire, ceea ce întărește această ipoteză.
Potrivit echipei, mâncatul larvelor bolnave are și alte beneficii, mai surprinzătoare decât simpla eliminare a riscului de boală. Cercetătorii au descoperit că reginele care își mâncau puii bolnavi depuneau cu 55% mai multe ouă decât cele care nu o făceau. Acest lucru sugerează că, probabil, ele au reciclat aceste resurse calorice. „Reginele își încep coloniile singure, sacrificând o mare parte din propria subzistență pentru a-și crește prima generație de lucrătoare. Reginele care produc cei mai mulți lucrători au șanse mai mari de supraviețuire”, a explicat Flynn Bizzell, coautor al studiului. „Prin consumul și reciclarea larvelor infectate pentru producția de cuiburi, resurse valoroase nu sunt pierdute”.
Acest comportament canibalist intrigant dezvăluie strategia reproductivă complexă adoptată de furnici, în care fiecare acțiune este îndreptată către maximizarea succesului coloniei. Aceste rezultate sugerează că comportamentele necesare pentru îngrijirea puilor și protejarea coloniilor nou-născute de boli se suprapun. Acest studiu ridică întrebări fascinante. Este foarte posibil ca puii născuți după ce frații lor mai mari au fost mâncați să aibă un sistem imunitar mai bine protejat împotriva infecțiilor fungice. Studiile viitoare pe această temă ar putea, prin urmare, să furnizeze dovezi ale dublului beneficiu al acestui canibalism filial, atât pentru mamă, cât și pentru progenitură.
