Sunt acolo, știm că sunt acolo. Mai știm că în trecut au schimbat cursul vieții pe Terra, și că ar putea să o facă și în viitor. Sunt o amenințare, asteroizii. Ei pot anihila civilizația umană. Acum vreau să vă precizez ceva: la scara individului, la fel de amenințător era și drobul de sare din cunoscuta poveste a lui Creangă. Probabil că ne aflăm pentru prima oară în istoria civilizației umane în situația în care dispunem de tehnologile necesare pentru a elimina, în foarte bună masură, amenințarea reprezentată de asteroizii care s-ar îndrepta spre Pâmânt. Acum putem modifica un pic traiectoria acestora, astfel încât să evităm catastrofa. Dar pentru asta este nevoie să știm din timp care dintre ei reprezintă o amenințare pentru noi.

Nu se exagerează atunci când se afirmă că trebuie să fim conștienți de faptul că s-ar putea întâmpla ca, undeva în viitor, planeta noastră să fie victima unui impact major cu un asteroid. Această constatare a făcut ca mulți oameni de știință să fie preocupați de problema asteroizilor periculoși. Urmărirea asteroizilor potențial periculoși (potentially hazardous asteroids, PHA) reprezintă acum un obiectiv de cercetare avut în vedere de mai multe organisme științifice.

Un exemplu, la care mă voi referi în continuare, este NASA, care are un program dedicat obiectelor care trec prin apropierea Pământului (Near-Earth Object Program). Și, așa cum se cuvine, acest program are un site foarte bine realizat, fiind util atât profanilor, cât și specialiștilor. Vă rog să vizitați și dv site-ul NEO.

Puțină statistică

Până să apucați să intrați pe site, am să vă ofer câteva informații culese de aici. În prezent, mai bine zis în ziua de 11 mai 2015, erau catalogați 12.541 de asteroizi care vor trece prin apropierea Pâmântului, dintre care 1.582 riscă să lovească Terra. Dintre acești 1.582 asteroizi, 153 au diametrul echivalent mai mare de un kilometru… Înspaimântător!

Înspăimântător? Stați o clipă, nu vă grăbiți. Este vorba de cifre corecte, dar câtă vreme nu le analizăm un pic, riscăm să le exagerăm prea mult semnificația. Pentru a ne lămuri, dăm un clic pe „Impact risk”, pe pagina principală a programului NEO. Spre bucuria noastră, aici avem lămuriri suplimentare. Veți găsi niște tabele în care sunt prezentați toți asteroizii care, spre marele nostru ghinion, riscă să lovească Terra în următoarea sută de ani. Sunt mai puțini decât cei luați în statistica PHA, care are în vedere intervale de timp foarte lungi. Asta ar trebui să ne liniștească un pic, dar amenințarea rămâne.

În tabelul despre care vă vorbesc acum se găsesc asteroizi, cum ar fi 1994 WR12 (îmi pare rău, chiar ăsta este numele său!), care, în intervalul 2054-2113, se va apropia amenințător de Terra (riscând o coliziune cu noi) de nu mai puțin de 125 ori! Apelez din nou la răbdarea voastră, urmează cifre.

În tabel, mai este o valoare de care ar trebui să țineți seama: probabilitatea impactului. Asteroidul de mai devreme prezintă o probabilitate de impact cumulată (asta este suma probabilităților evaluate pentru fiecare apropiere în parte) de 0,00099 sau, dacă vreți, avem o șansă de 99,9901% ca 1994 WR12 să nu lovească planeta. Ar trebui să ne îngrijoreze această valoare?

Greu de spus. Trebuie să ținem seama că oricât de mare ne-ar fi norocul, mai rămâne, din păcate, și un pic de ghinion. Ce s-ar întâmpla dacă, totuși, asteroidul acesta ne-ar lovi? Să ne uităm din nou în tabel. Vedem că are un diametru echivalent de 130 m și că viteza sa, relativă la Pământ, este de 9,69 km/s.

Vă spun ceva cifrele astea? În principiu, dacă știm densitatea asteroidului, putem calcula energia cinetică a impactului. Dar nu de calcule ne arde nouă acum. Deja avem prea multe cifre. Am putea crede că suntem blocați, că nu putem afla mai mult. Din fericire, tabelul nostru, cel de pe site-ul programului NEO, are o facilitate importantă.

Puteți da click pe numele asteroidului și astfel poți afla detalii suplimentare. Astfel, pentru asteroidul nostru, aflăm că energia impactului, dacă s-ar produce, este echivalentă cu 72 megatone TNT, adică de 3.600 ori mai mare decât cea a bombei atomice de la Hiroshima! Din nou trebuie să scriu asta: îngrozitor!

Și din nou, nu trebuie să ne grăbim. Să ne întoarcem la tabelul nostru. Veți remarca existența a două coloane, numite „Palermo scale (cum.)” și „Palermo scale (max.)”. Aici lucrurile sunt un pic mai complicate. Scara Palermo este utilizată pentru a evalua riscurile legate de un impact. Ea ține cont atât de energia eliberată în urma coliziunii, cât și de probabilitatea impactului și este o mărime logaritmică.

V-aș da formula de calcul, dar deja v-am bombardat cu prea multe cifre, așa că mă voi mărgini să spun că pentru valori mai mici de -2 nu trebuie să fim îngrijorați, nu se va întâmpla nimic. Pentru valori cuprinse între -2 și 0, trebuie să monitorizăm cu atenție evoluția asteroidului, iar valorile mai mari decât zero trebuie să ne stârnească îngrijorarea. Pentru asteroidul nostru, valoarea maximă pe scara Palermo este de -3,91, deci nu ar trebui să ne îngrijorăm, câtă vreme nu vor apărea date noi.

Din păcate, scara Palermo este una tehnică, se adresează specialiștilor și este greu de interpretat de către noi, profanii. Pentru noi există o altă scală, una calitativă, mult mai intuitivă, care ține seama atât de probabilitatea impactului, cât și de efectele posibile ale unui impact. Este vorba despre scara Torino. În caseta alăturată, veți găsi detalii despre această scară. Pentru asteroidul nostru, 1994 WR12, valoarea, pe scara Torino, este egală cu 0, adică nu există nici un risc.

De altfel, puteți remarca, în tabelul de riscuri de pe site-ul programului NEO, că, deocamdată (subliniez: deocamdată), nici unul dintre asteroizii care vor trece prin apropierea Terrei în următoarea sută de ani, nu prezintă vreun risc. Toți au pe coloana „Torino Scale” valoarea zero… Să fim liniștiți? Asteroizii nu prezintă nici un risc?

Riscurile

Am ținut să subliniez mai devreme faptul că numai deocamdată nu este cunoscut vreun asteroid cu adevărat amenințător pentru noi. Tabelul pe care m-am bazat a fost realizat pe baza datelor pe care le cunoaștem astăzi. Oricând valorile se pot modifica, pe baza unor noi observații, iar asteroizi, pe care astăzi îi considerăm ca fiind inofensivi, pot deveni o amenințare reală și mortală.

Dar cei mai periculoși dintre toți sunt asteroizii despre care nici măcar nu știm că există. În fața unei amenințări cunoscute te poți apăra, poți ridica un scut de protecție. Imaginați-vă un nou eveniment Tunguska, în urma căruia au fost doborâți copacii de pe o suprafață de 2.150 kilometri pătrați, și care s-ar produce într-o zonă populată a planetei.

Are mai puțină importanță dacă evenimentul din 1908 a fost produs de un asteroid sau de către nucleul unei comete, important este să conștientizăm faptul că amenințarea este cât se poate de reală. Din acest motiv, decât să ne temem, este mai bine să canalizăm cât mai multe eforturi pentru a supraveghea Sistemul Solar, în căutarea obiectelor care ne-ar putea amenința.

Odată identificată amenințarea, putem găsi soluțiile pentru a o înlătura.

Comentați pe Facebook

DISTRIBUIȚI