Peștera siberiană Denisova a intrat în centrul atenției internaționale după ce, în urmă cu șase ani, o echipă de geneticieni condusă de dr. Svante Paabo, de la Institutul Max Plank din Leipzig, a anunțat descoperirea unei specii umane complet necunoscute, denisovanii. De atunci, peștera cu pricina a oferit numeroase artefacte care adâncesc misterul asupra locuitorilor acesteia din preistorie.

Arheologii ruși au scos recent la lumină o impresionantă colecție de mărgele realizate din coji de ouă de struț, extrem de bine realizate și într-o stare de conservare excelentă. Nu există dubii că vârsta acestora este situată în intervalul 45.000 – 50.000 de ani, ceea ce le face cu mult mai vechi decât mărgelele similare descoperite la Border Cave, Africa de Sud.

bijuterii-2

Mărgele descoperite la Border Cave, Africa de Sud

În fapt, tocmai această similaritate i-a uimit pe specialiștii. Cu atât mai mult cu cât nu există date ca struții să fi trăit în Siberia de acum 50.000 de ani. „Tehnica de șlefuire a acestor mărgele este atât de avansată încât o regăsim mai degrabă în neolitic, zeci de mii de ani mai târziu. Nu știm unde au fost făcute. Este posibil ca ele să fi ajuns aici în urma unor schimburi. Dar indiferent de aceste date, este cert că oamenii care au populat peștera Denisova acum 50.000 de ani au contacte bine stabilite cu comunitățile din alte părți ale lumii”, susține Maksim Kozlikin, cercetător în cadrul Institutului de Arheologie și Etnografie din Novosibirsk.

Mărgelele sunt doar ultima descoperire dintr-o serie care rescrie istoria umanității. În urmă cu doar două luni, cercetătorii ruși anunțau descoperirea celui mai vechi ac din lume, vechi tot de 50.000 de ani, în perfectă stare de funcționare. Ciudățenia este că acest ac nu este o creație a lui Homo sapiens, nici măcar a omului de Neanderthal, ci a Denisovanilor.

Comentați pe Facebook