Pe adresa redacţiei, adică cea a casei lui Caragiale din Maria Rosseti Nr. 5 ne-a sosit un plic voluminos din care a pogorât pur şi simplu o carte, „Solul, partener de existenţă”.

Venerabilul profesor universitar Nicolae Florea ne dezvăluie în câteva rânduri emoţionante următoarele:

N-am scris-o ca manual sau curs pentru studenţ, ci pentru că toată suflarea trebuie să ştie că solul este element de bază pentru existenţa şi continuitatea vieţii

Membru al Academiei de Studii Agricole şi Silvice, profesorul şi cercetătorul Nicolae Florea este, aflăm, un chimist căzut în mrejele ştiinţei Agronomiei, activ pe ogoarele minţii încă din anul 1947 şi convins, pe bună dreptate, că înaltele lui cunoştinţe în Pedologie pot fi de folos tinerilor români conştienţi că una dintre marile averi pe care le mai are poporul acesta este stratul de 15 centimetri de cernoziom care acoperă două treimi din teritoriul ţării.

În pagini, concepte, scenarii, descrieri ale domeniilor de cercetare privind această „entitate, sistem natural deschis, superior organizat, având viaţă….. care se comportă ca orice vieţuitoare …., necesitănd hrană, apă şi aer pentru a exista şi funcţiona”.

Cartea – muncă de o viaţă a profesorului – înglobează 21 de capitole, încheindu-se, spectaculos, cu „Consideraţii energetice. Caracterul antientropic”, concluzia finală fiind rezumată în fraza „…Fără activitatea continuă, normală a solulului, nu ar fi posiibilă viaţa pe uscat, ….., el fiind un suport esenţial al vieţii, mediului şi societăţii”.

Academicianul Nicolae Florea ne trimite şi „Declaraţia de la Jeju”, adoptată de Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului în oraşul corean în 2014 cu ocazia ceui de al XX-lea Congres Mondial de Ştiinţă a Solului. O publicăm, fireşte şi îl asigurăm pe Profesor de toată admiraţia şi preţuirea pe care Domia Sa le merită.

Declaraţia de la Jeju: Solurile cuprind Viaţă şi Univers

  1. Solurile nu sunt ţărâna de sub picioarele noastre, ci baza vieţii noastre.
  2. Solurile influenţează plantele, animalele şi sănătatea umană; de aceea trebuie să le gospodărim cu grijă şi sustenabil.
  3. Solurile sunt o resursă naturală esenţială dar limitată; este necesar să o protejăm prin orice mijloace.
  4. Solurile sunt complexe în natură şi heterogene în distribuţia spaţială; indiferent de rasă, gen, cultură sau regiune, trebuie să cooperăm toţi pentru a ne spori cunoştinţele despre solurile noastre.
  5. Pierderea şi degradarea de sol se petrec mult mai repede decât formarea de sol; de aceea, solurile noastre trebuie ocrotite prin dezvoltarea unor strategii pe termen lung.
  6. Solurile au strânse legături cu resursele de apă, biodiversitatea, producerea de energie, schimbările climatice, sănătatea mediului şi serviciile ecosistemice; ca atare, trebuie să dezvoltăm concepte pentru exploatarea lor durabilă.
  7. Valoarea solurilor este necunoscută celor mai mulţi politicieni, oamenilor de decizie şi publicului larg; în consecinţă, este necesar să dezvoltăm programe multivalente cu larg impact pentru creşterea conştientizării şi răspunderii faţă de sol.
  8. Solurile sunt utilizate pentru urbanizare, industrializare, depozitare de deşeuri şi alte forme de folosinţă, având impact îndelungat asupra producţiei de alimente; de aceea, trebuie dezvoltate cele mai bune concepte de management pentru menţinerea şi restaurarea funcţiilor ecologice ale solurilor noastre.
  9. Pentru că solurile sunt suportul nostru comun, ar trebui să evidenţiem valoarea şi binefacerile lor prin celebrarea zile de 5 Decembrie ca „Ziua Mondială a Solului” în toate ţările lumii.

Comentați pe Facebook