Pe 31 ianuarie 2018, cei care anunțau apocalipse, cutremure, vârcolaci și alte bazaconii au demonstrat, din nou, că adepții non-științei trebuie pur și simplu ignorați în tomberonul inepțiilor. Ce s-a întâmplat, de fapt, în ultima noapte din ianuarie? Vă dau rapid explicațiile științifice și logice – pe care le puteți citi după ce admirați (pe repede-nainte) următorul video, surprins de specialiștii de la Griffith Observatory.

Pe 31 ianuarie, am avut parte de prima eclipsă din 2018 – eclipsa totală de Lună, cu a doua Lună plină din ianuarie, aflată la perigeu. La noi a fost vizibilă doar ca eclipsă prin penumbră, dar cei din Pacific, America de Vest și Asia de Est s-au bucurat de spectacolul „Super Lunii Roșii Albastre”. De unde această sintagmă?
 
  • „Super Luna” – înseamnă că luna este la perigeu (adică Luna se află în punctul cel mai apropiat de Pământ de pe orbita ei, fenomen cauzat de faptul că orbita lunii nu este perfect circulară, ci eliptică; fenomenul de lună la perigeu se întâmplă destul de frecvent, aproximativ o dată pe lună)
  • „Luna Roșie” – umbra Pământului, în timpul eclipsei de Lună, pare roșiatică pe suprafața Lunii (de altfel, echipa Știință & Tehnică a realizat în 2015 o mică misiune de „vânătoare” a eclipsei totale de Lună!)
  • „Luna Albastră” – este, de fapt, o traducere directă a termenului „Bluemoon”, care se referă la fenomenul de a doua Lună plină dintr-o lună calendaristică (de aceea și numărul mare de fake-news-uri și știri click-bait referitoare la „Luna Albastră” și ineptele legături cu povești și mituri prostești, de la apocalipsă până la vârcolaci)
Nu puțini au fost cei care au anunțat că eclipsa totală de Lună de la începutul lui 2018 („Super Luna Roșie-Albastră”) ar fi un fenomen de o raritate extremă și cu implicații fantasmagorice nemaipomenite. Nimic mai neadevărat! Ultima dată când s-a înregistrat o eclipsă totală de Lună la a doua Lună plină a unei luni calendaristice (hai că v-am zăpăcit de tot cu omonimele) a fost în 30 decembrie 1982 – adică acum 35 de ani, nicidecum prin anii 1800 sau 1600, conform tabloidelor ce promovează fanatic știrile false…
 
Chiar dacă suprapunerea de „Super Lună” cu „Luna Roșie” și „Luna Albastră” e relativ rară, ea nu are o semnificație anume, nici o valoarea astronomică suplimentară și nu aduce un plus al spectacolului celest față de o eclipsă totală de Lună obișnuită (deci în niciun caz Luna nu devine albastră – orice astfel de imagine este falsă). Și o veste bună: următoarea eclipsă totală de Lună se întâmplă în seara de 27 iulie și va fi vizibilă din România!
 
Cu aceste explicații în minte, sperăm ca viitoarele eclipse de Lună să nu vă dea temeri nejustificate, ci să vă uimească doar prin frumusețea momentelor. Și, de ce nu, să vă deschidă apetitul pentru știința astronomiei.

Comentați pe Facebook