Neuroștiințe

O echipă de cercetători japonezi a implantat celule stem embrionare umane în creierele unui număr de patru maimuţe afectate de maladia Parkinson, condiţia acestora îmbunătăţindu-se în câteva luni.

O nouă metodă, prin care un creier întreg devine transparent, oferă posibilitatea unor evoluții spectaculoase în  ”conectomică”, știința care încearcă să descifreze complicatele conexiuni dintre neuronii din creier.

Cercetătorii Universității din Montreal susțin că medicamentul denumit metirapon reduce capacitatea creierului de a retrăi sentimentele negative asociate cu amintirile dureroase. Altfel spus, evocarea sau rememorarea acestora din urmă de către pacient este, pur și simplu, blocată.

Cercetătorii Universității California (UC) în Berkeley au descoperit că în timpul fazei onirice a somnului, cunoscut și ca somn REM (rapid-eye-movement) – atunci când visăm  - procesele chimice responsabile de stress sunt dezactivate, iar creierul procesează amintirile intense emoțional atenuând componenta dureroasă a celor mai neplăcute.

Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.