ȘTIINȚĂ

Descoperirea în Kenia a oaselor mâinii unui individ din specia Homo erectus, descoperiri extrem de rare de altfel, aduce o nouă lumină asupra modului în care mâinile noastre au evoluat de-a lungul timpului, un mister pe care paleoantropologii au încercat să îl deslușească de decenii bune.

În adâncurile unei mine din Minnesota este instalat un detector de materie întunecată. De curând, cu ajutorul lui au fost înregistrate trei evenimente, care ar putea reprezenta indicii pentru această formă stranie de materie.

Cercetătorii de la Case Western Reserve School of Medicine au pus la punct o metodă prin care celule fibroblaste sunt convertite direct într-un anumit tip celule cerebrale, care sunt distruse în cazul anumitor boli, cum ar fi scleroza multiplă, paralizia cerebrală și alte afecțiuni în care este implicată alterarea tecii de mielină a axonilor.

Ali Razeghi, un inventator din Teheran, a înregistrat recent, la Centrul pentru Invenții Strategice, „Mașina de Călătorit în Timp Aryayek”. Potrivit bărbatului, dispozitivul poate prezice viitorul pe o hârtie imprimată după ce execută anumite „citiri” în urma atingerii sale de către un utilizator.

Deși am început să căutăm viața extraterestră, încă nu știm cum a apărut viața pe Terra. Biologul Michael Blaber, profesor la Universitatea de Stat din Florida, a descoperit indicii importante, care ar putea să ne ajute să înțelegem procesele care au dus la apariția vieții pe Terra, în urmă cu miliarde de ani.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.

O adevărată comoară, constând în fosile și artefacte neanderthaliene, a fost scoasă la lumină într-o peșteră din Grecia, se arată într-un studiu publicat în Journal of Human Evolution. Mai mult, este prima descoperire de acest gen din Grecia, o țară în care arheologii și-au dedicat munca, cu precădere, perioadei clasice sau celei medievale.

Virologii coordonați de Bryan Charleston, directorul Programului de Boli Virale Șeptel din cadrul Institutului Pirbright, aflat în Woking, Marea Britanie, au creat un vaccin complet sintetic împotriva febrei aftoase, afecțiune virală adesea contractată de animalele crescute la fermă.

Rămășițele fosile ale unui individ care a trăit acum circa 40.000 – 30.000 de ani, descoperite în nordul Italiei, sunt considerate cele mai vechi urme ale unui hibrid umano-neanderthalian, se arată într-un studiu publicat în PloS ONE.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.