Cu un pas mai aproape de computerul cuantic

Un „registru de calcul\" cuantic a fost realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Innsbruck, care au reușit să pună 14 qubiți într-o stare de corelare cuantică (entanglement). Această reușită este considerată de specialiști de o importanță fundamentală, atât pentru realizarea unui computer cuantic, cât și pentru înțelegerea proprietăților acestui fenomen ieșit din comun.

Puterea computerelor din toată lumea = un creier uman

Este concluzia unei echipe de cercetători care s-a decis să afle răspunsul la întrebarea: “cât de multă informație poate omenirea transmite, procesa și stoca?” Pentru a răspunde, autorii studiului au analizat 60 de tehnologii analogice și digitale diferite, de la presa tipărită și până la pachetele de date ale telefoanelor mobile, pe parcursul unei perioade de peste 20 de ani, între 1986 și 2007.

Cercetătorii au dezgropat un creier omenesc, vechi de 2.500 de ani

A aparținut, probabil, unui om din Epoca de Fier, ucis în cadrul unui ritual de sacrificare pe teritoriul de astăzi al Marii Britanii și s-ar putea număra printre cele mai vechi fragmente de creier prezervate ale lumii.

Controlul nedistructiv al materialelor compozite

Cercetătorii de la MIT au pus la punct o metodă eficientă, cu ajutorul căreia se pot vizualiza cu uşurinţă defectele interne ale structurilor realizate din materiale compozite.

La originea asimetriei materie-antimaterie

Pentru prima oară, prin intermediul lui Large Hadron Collider (LHC), a fost observată dezintegrarea unui tip extrem de rar de particule, dar despre care se crede că ar fi fost foarte comune în primele momente de după Big Bang.

Bacterii dirijabile – arme împotriva bolilor

Oamenii de ştiinţă au realizat bacterii care pot servi ca farmacii mobile, care sunt capabile să producă substanţe medicamentoase şi să le livreze către zona afectată de boală. Ei susţin că asemenea bacterii ar putea fi folosite pentru o gamă largă de afecţiuni, de la o banală indigestie, până la cancer. Rezultatele au fost comunicate în cadrul unui sesiuni de comunicări ştiinţifice organizate de American Chemical Society.

O bacterie în loc de periuţă de dinţi?

Oamenii de ştiinţă au identificat o nouă metodă pentru a lupta împotriva cariilor dentare: o enzimă produsă de către o bacterie prezentă în bucală. Descoperirea ar putea conduce către realizarea de paste de dinţi care să fie eficiente împotriva tartrului dentar.

Piticile albe ar putea avea planete locuibile

Căutătorii de planete au descoperit deja mai bine de 1500 de planete extrasolare în ultimul deceniu. Până acum nu se ştie cu precizie care dintre ele ar putea adăposti viaţa. Un nou studiu, publicat în The Astrophysical Journal Letters, ajunge la concluzia că cel mai bun loc pentru a căuta planete care ar putea adăposti viaţa s-ar putea afla în vecinătatea stelelor aflate la capătul vieţii, aşanumitele pitice albe.

Top 10: Oameni de știință puțin cunoscuți care au schimbat lumea

Putem spune, într-o viziune minimalistă, că întreaga noastră istorie se rezumă la două mari direcții ale existenței: supraviețuirea și explicarea lumii înconjuătoare, până la stele.

Factori locali influenţează schimbările climatice din Antarctica

Oameni de ştiinţă din Germania contrazic ipoteza conform căreia fluctuaţiile de temperatură din Antarctica sunt datorate în principal schimbărilor climatice din emisfera nordică.

Cele mai noi subiecte