Biodiversitate

  Prin biodiversitate se înțelege varietatea vieții pe Pământ, cu totalitatea ecosistemelor, speciilor și genelor tuturor viețuitoarelor. Biodiversitatea este rezultatul a miliarde de ani de evoluție continuă, modelată în principal de procesele naturale, dar, mai nou, și de influența oamenilor - în principal prin poluare și activitatea de exploatare a resurselor naturale. Diversitatea speciilor de pe planeta noastră (plante, animale și microorganisme) este imensă: pânp acum, au fost identificate circa 1,75 milioane de specii, cele mai variate în domeniul insectelor. Totuși, specialiștii consideră că există până la 13 milioane de specii diferite de viețuitoare, iar, până acum, e foarte probabil să fi existat pe planetă peste 300 de milioane de specii. Biodiversitatea mai înseamnă și diferențele genetice din cadrul fiecărei specii (soirui de plante, rase de animale), mergând până la specificitatea în materie de cromozomi, gene și ADN ale fiecărui individ în parte. Totodată, biodiversitatea înseamnă și diversitatea ecosistemelor, de la deșerturi sau păduri până la munți și lacuri. Fiecare ecosistem reprezintă o combinație de viețuitoare și elemente geologice aflate în interacțiune continuă. Principial, biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală, respectiv animală. În primul caz este vorba despre plante și vegetație, organisme vii care se bazează în principal pe procesul de fotosinteză a luminii solare pentru a prolifera. În ce privește biodiversitatea animală, aceasta cuprinde speciile de viețuitoare de pe uscat, din apă și cele zburătoare.

Vezi în continuare toate materialele din categoria Biodiversitate

Păsările învaţă să-şi îmbunătăţească tehnica de construire a cuiburilor

În general se crede că păsările ştiu să-şi construiască cuiburile din momentul naşterii, din instinct. Un studiu recent efectuat arată însă că ele de fapt deprind această aptitudine şi o îmbunătăţesc pe parcurs.

O incursiune în arhitectura cuiburilor furnicilor: cum reușesc să le construiască?

Cuiburile furnicilor se numără printre cele mai remarcabile structuri naturale. Arhitectura și uneori chiar dimensiunile lor sunt rivalizate doar de clădirile oamenilor, dar în cazul insectelor nu există arhitecți, sau schițe. În schimb, acestea își construiesc cuiburile colectiv, prin autoorganizare, prin interacțiuni locale între indivizi și prin mișcare. Totuși, cum decid furnicile ce anume și unde să construiască?

Masacrul elefanților africani umărit până în Asia

Aproape 700 de fildeși aparținând unor elefanți africani au fost confiscați în Klang, cel mai mare port malaezian. Fildeșii valorând aproximativ 1 milion de dolari americani au fost descoperiți în două containere în care ar fi trebuit să fie baloți de plastic reciclat și avea ca destinație China.

Rechinii din specia Marele Albi încep să migreze către coasta Angliei?

O fotografie a unui rechin din specia Marele Alb capturat în apropiere de coasta nord-estică a Scoției a pus pe jar comunitatea de biologi din Marea Britanie, cu atât mai mult cu cât Richard Pierce, președintele al organizației Shark Trust, afirmă că rechinii albi vor migra în această parte a lumii în căutarea hranei.

Triunghiul Bermudelor, de la obiectiv al groazei la rai al balenelor

Triunghiul Bermudelor nu va mai fi asociat cu disparițiile misterioase ale navelor, submarinelor sau aparatelor de zbor de tot felul, așa cum s-a întâmplat în ultimele decenii. În fapt, multe dintre dispariții au fost demitizate și dovedite ca falsuri grosolane. În schimb, Triunghiul Bermudelor va deveni un sanctuar al balenelor cu cocoașă, o specie pe cale de dispariție, anunță Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din  SUA.

Statistică: Sunt 8.7 milioane de specii pe Terra

Lumea naturală numără aproximativ 8.7 milioane diferite specii, potrivit unei noi estimări efectuate – cea mai precisă de până acum, potrivit specialiştilor. Totuşi, cele mai multe dintre ele nu au fost identificate, iar catalogarea lor ar putea dura mai mult de 1.000 de ani.

O soluţie împotriva secetei: tractarea aisbergurilor în zonele secetoase

Un aisberg de 30 milioane  tone poate furniza apă suficientă unei jumătăţi de milion de oameni, timp de un an. O simulare computerizată arată că tractarea aisbergurilor în zonele secetoase ar fi posibilă.

Cum îşi găsesc hrana liliecii vampiri?

Liliecii vampiri sunt o specie aparte de lilieci, regurgitând sângele în gurile celorlalţi membri ai coloniei. Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceştia deţin nervi faciali, detectori de căldură care le permit să îşi localizeze sursele de hrană.

Traficul maritim – cea mai mare ameninţare la adresa balenelor

Balena nordică, cea mai vânată dintre balene, până când a fost declarată specie pe cale de dispariţie, este pusă în faţa unui nou pericol. Deplasându-se foarte lent, atunci când se apropie de ţărm,  în căutarea hranei, în zonele cu ape mai puţin adânci, riscă să fie lovită de navele maritime care acostează în Peninsula Cape Cod, din apropiere de Boston, în Atlanticul de Nord.

Delfinii au al șaptelea simț

Un singur simț suplimentar pare să nu fie de ajuns pentru delfinii Guiana. Alături de ecolocație, se pare că inteligentele cetacee mai pot detecta și câmpurile electrice ale prăzilor. Este pentru prima oară când acest lucru se observă în cazul unor mamifere adevărate.

Cele mai noi subiecte