Acasă SPAȚIU Astrofizică

Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Un an din viața lunii (VIDEO)

Website-ul NewScientist prezintă un videoclip de tip time-lapse ce ilustrează, în două minute și treizeci de secunde, Luna, așa cum a arătat ea, noapte de noapte, pe parcursul ultimului an.

Universul are termen de valabilitate, reiese din calculele făcute pentru înțelegerea...

Oamenii de știință ai laboratorului Fermi National Accelerator, din Batavia, Illinois, încă sortează detaliile descoperirii de anul trecut a particulei Higgs și par să ajungă la unele rezultate care nu aduc vești prea bune pentru viitorul Universului, potrivit fizicianului Joseph Lykken, implicat în operațiune.

Prima hartă geologică completă a satelitului planetei Jupiter, Io, dezvăluie o...

Au trecut mai bine de patru sute de ani de când Galileo Galilei a descoperit satelitul jovian Io, ocazie cu care o echipă de cercetători a Universităţii Arizona a realizat prima sa hartă geologică completă. Harta, publicată în U.S. Geological Surve, ne arată una dintre cele mai active lumi vulcanice din Sistemul Solar.

Fondul de unde gravitaționale

Pe 11 februarie 2016 aflam, pentru prima oară în istoria civilizației umane, au fost descoperite, direct, undele gravitaționale produse în urma fuziunii...

The Sentinel – Un telescop dedicat ”vânătorii” de asteroizi

O organizaţie californiană non-profit doreşte ca până la sfârşitul deceniului să realizeze şi să lanseze în spaţiu un telescop în infraroşu dedicat identificării asteroizilor periculoşi din apropierea Pământului.

Micrometeoriţii au influenţat clima terestră şi marţiană

Bombardamentul cu micrometeoriţi produs în urmă cu patru miliarde de ani asupra Pământului şi planetei Marte a produs o răcire dramatică a climei celor două planete, întârziind apariţia vieţii. Aceasta este concluzia unui studiu publicat pe 1 aprilie în revista Geochimica et Cosmochimica Acta.

Apă pe Mercur!


Iată că în Sistemul Solar descoperim apa în cele mai neașteptate locuri. Greu de imaginat că ar putea exista apă pe cea mai apropiată planetă de Soare. În plus, noile date transmise de sonda Messenger sugerează prezența compușilor organici.

Un jet galactic

Într-o galaxie vecină cu Calea Lactee, explozii impresionante au aruncat în spațiul înconjurător o cantitate de material echivalentă cu aproximativ masa a...

Un nou asteroid ameninţă Pământul

După cum anunţam din luna aprilieîn noaptea zilei de marţi spre miercuri, un asteroid cu diametrul de aproximativ 400 metri va trece între Terra şi Lună. Deşi este cel mai mare corp ceresc de asemenea dimensiuni care se apropie la o distanţă atât de mică de planeta noastră în ultimii 35 de ani, specialiştii ne asigură că nu există motive de îngrijorare.

Vrei să știi ce ar păți Terra în cazul impactului cu...

O echipă de cercetători de la Imperial College London și de la Universitatea din Arizona au dezvoltat o aplicație interactivă online capabilă să estimeze consecințele regionale pe care le-ar avea asupra mediului impactul dintre o cometă sau un asteroid și Pământ.